SexHibition 14

14. Știu că mă iubești și înc-un te iubesc în plus

„- Mă enervezi foarte tare! Nu poţi să taci niciun moment măcar, frate! Dar tu când respiri? Dar oare mai și respiri? Şi când înghiţi ai de multe ori ceva să-mi mai adaugi..să tot adaugi..! Mereu şi mereu vorbeşti şi spui şi explici şi..”

„- Uite cât am tăcut. Observi că am tăcut cât ai vorbit tu acum? ? Și tu mă enervezi pe mine câteodată, să știi!!.. Tu nu poţi să asculţi niciun moment? Căci dac-ai asculta şi tu un pic, n-aş mai fi nevoită eu să repet de-atâtea ori același lucru şi-atunci aş vorbi categoric cu mult mai puţin. Şi cu mai mult folos probabil!” răspund in replică lui Marius, destul de calmă aparent în ton, deşi fierbeam în gânduri nevorbite.

Mda..nu ştiu câtă răbdare mi-a dat..Dumnezeu când m-a lăsat născută de maică-mea pe la Polizu?!? dacă nu mă-nșel, dar din ce în ce mai greu mă accept pe mine astfel de calmă şi atât de paşnică.
Ideea este simplă, cu toţii ştim ideea cât de simplă ne există dacă o lăsăm să se lase înţeleasă.
Şi vorbită şi ascultată şi răspunsă.

image

..altfel..fireşte că devenim guralivi..!

Altfel, vom insista să expunem ideea în cazul în care ideea nu trece prin filtrul tău căruia eu îi tot povestesc păreri şi supoziţii şi dorinţe şi nevoi şi necesităţi şi trebuinţe şi analogii.

Nu am dreptate?? Ia spune și tu ceva, hai..spune!! Nimic nu ai de spus, nu? Căci tu preferi mereu să taci!

„- Mă foarte oboseşti şi deja sunt mai mult decât cel mai foarte obosit din lume!! Şi..fii atentă!..repet, căci poate nu ai auzit: eu sunt bărbat şi nu-mi complic eu mie masculul, pentru a înţelege lucruri de nedigerat pentru mascul.
Suntem diferiţi, Adina, draga mea!
Scoate draga mea din context, n-am chef să te îmbunez în niciun fel cu niciun dragă pentru a-ţi da iaaar apă la moară şi pentru ca apoi tu să continui iaar și iar să tot continui şi iar să-mi sporovăiești cum că tu nu pricepi că eu nu sunt ca tine deloc şi că eu nu pot să exprim că te iubesc în gesturi care să spună te iubesc şi nici în cuvinte care să spună cuvânt iubesc şi asta nu pentru că NU te iubesc cumva, ci pentru că te iubesc eu îl simt adânc în suflet şi tu ştii că eu îl simt aşa odată pentru totdeauna dar nu îl spun aşa niciodată şi tot pentru totdeauna, iar asta pentru că întotdeauna te iubescul meu se..bănuieşte că există şi nu se bănuieşte că nu ar exista, că nu are motive de bănuit așa ceva..!
Rahat!
Nu ştiu dacă am spus ceva inteligibil. Și nici măcar nu-mi pasă..! sunt doar obosit şi vreau doar să citesc, iar tu nu mă laşi să fac nimic din ce vreau eu şi vorbești şi mă perturbi într-una şi..mă enervezi maxim.
Azi voiam un pic de stat cu mine.
ŞI DOAR CU MINE!
Fără să tragi tu concluzii că dacă stau cu mine, nu stau cu tine. Șii dacă nu stăm amândoi, înseamnă că..ai înţeles? Ai ascultat ce-am zis?”

„- Nuuu!..n-am ascultat nimic. Urmăream fb-ul! Normal c-am ascultat! Căci eu nu-s tu şi totodată eu ştiu să ascult şi am răbdare să aud tot din ce spui tu pentru că..aşa sunt eu! Am nevoie să vorbesc cu tine şi nu să mă prefac doar că vorbim şi să îngaim un ‘a-haaa..!’ ori un ‘ai dreptate!’ ori un..’daa??..hmmm..zici? Crezi?”

„- Bine, aşa e! Sunt un nimeni enervant!
Ştiu. Nu-mi mai explica de ce şi fără supoziţii psihologice şi..şi atât!
Ştiu, da, sunt un praf şi-un introvert şi-un rahat care nu ştie să exprime ce simte şi cum simte şi dacă simte şi..noapte bună, te-aştept la somn!”

„Aşteaptă-mă mult şi bine pân’ ce-o să și vin!” îmi spun enervată șoptindu-mi mie însămi, fără să mai apuc să mai gândesc și altceva!
Căci mai nou până și gândul meu îl deranjează..mda!

” Nici gândul nu vreau să ţi-l mai aud. Mă oboseşte zumzetul lui şi când respiră!”

Ei, na..!..pe bune?!

Uite că şi mine mă oboseşte liniştea din gândurile tale.
Mă rupe cu oboseala staticul tău, ştii?
Mă trezeşte şi când nu dorm de apatic şi tern şi sec şi cu neîntamplat nimic ce-ţi este!
Mă agasezi cu-atâta linişte şi-atâtea ne’ntrebări ce-şi caută însă răspunsuri deși nu-s întrebate.
Nu ştiu cum poţi trăi aşa, neafectuos până şi cu tine însuţi.
Neiubit şi nedorit a fi mângâiat.
Ori cicălit..hahahahah!

Măi..neimportantule, ce crezi că-ţi sunt spre deloc eu importantă cum îţi foarte sunt de mult prea singura care-ți există ție cea mai importantă!
Tu care ești și nu m-auzi vreodată atunci când eu vorbesc într-una..!!??

Uuuoff! Că greu îmi mai e să nu-ţi explic toate cele despre cum simt eu..!..cu argument cu tot de ce le simt aşa şi de ce doar cu tine pot să simt într-un anume fel!

Citeste si...  Cronica misoginului

„- Presimt că nu te opreşti aici! Hai spune, Adina, spune ce-am mai greşit eu şi astăzi, în plus faţă de ce-am greşit eu ieri..alalteieri și-n fiecare zi!”

– Uite-aici greşeşti! Că nu mă laşi să-ţi spun că nu greşeşti cu nimic şi mai ai şi senzaţia că dacă vreau să spun ceva va fi întotdeauna ceva negativ ce te priveşte negreșit!
Dacă m-ai asculta un pic, ai şti că nu spun lucruri naşpa despre tine, că nu vorbesc nimic despre tine rău în genere, ci vreau doar să vorbesc cu tine lucruri ce-mi trec aşa prin cap anapoda..importante time to time ori neimportante, vreau doar să le trăncănesc cu tine, omul căruia simt nevoia să mă destăinui şi să mă confesez!”

„- Uite că eu nu simt la fel, ce zici de asta? Eu sunt mai tăcut şi mai puţin ahtiat după trăncănit
aiurea. Când am ceva de transmis, transmit..iar dacă nu am, prefer să citesc o carte care să-mi dea prilej să am cândva, odată, ceva de trăncănit.”

„- Bine then..!.ok! Fă tu ce vrei şi cum vrei! Dar să ştii că astfel nu merg lucrurile cum trebuie şi nici nu vor merge bine..aşa doar se strică relaţiile de cuplu, şi nu vor deveni mai trainice.
Aşa doar se rup legăturile, şi nu se sudează..dar cum vrei, tu decizi în ce direcţie mergem!
Ca întotdeauna, în caz că nu ai remarcat deja. C-aşa faci dintotdeauna şi pare că nici nu ai de gând să schimbi câte ceva, oricât de mult aş insista eu ca o proastă ce sunt! Noapte bună!!”

Mereu avem senzaţia că-i important să avem grijă permanent de oamenii pe care-i iubim.
Tot astfel, mereu suntem dezamăgiţi dacă ei nu vor avea aceeaşi nevoie grijulie vizavi de nevoile nostre cotidiene.

Neglijăm însă un aspect esenţial, zic..!..târziu am realizat, trăind eu mereu numa’ dezamăgită de către ceilalţi de prin jur, că nu putem cere altora înapoi lucruri pe care ei, restul, le percep cu totul diferit de cum le percepem noi.

Eu sunt o extrovertă..şi ador să spun ceea ce simt şi ceea ce gândesc şi ceea ce iubesc şi ceea ce nu-mi place deloc, ceea ce mă face fericită ori dimpotrivă, ceea ce mă nefericeşte.

Tu poţi fi însă introvertit, cu ne’dorinţă de a manifesta verbal lucruri pe care le poți simţi în tandem cu mine, ori poate nu le simţi deloc ori poate le simţi altfel.

În timp şi din experienţe cu viaţa, am realizat că se poate întâmpla să ne iubim la nebunie unul pe celălalt..doar că unul dintre noi va fi mult mai fericit atunci când îţi va da confirmări într-una, va simți nevoia să-ţi reconfirme înc-o dată şi iarăşi de încă cinşpe ori câte..una-alta, iar celălalt, va fi cu mult mai fericit numai când îşi va tăcea fericirea pe care-o trăiește cu tine, reconfirmând-o şi el tot mereu şi de asemenea de câte ori va simţi nevoia prin tăcere. Încă o dată iarăși, încă puțin, pentru că pentru el tăcere’inseamnă că-i e bine.

Nu poţi insista ca restul toţi ceilalți să aibă neapărat același mod de manifestare în dragoste. Unii sunt mai atipici.
Ori în sex.
Ori în prietenie.
Ori..oriunde..!?
Tocmai acesta este frumosul vieţii: faptul că ne putem completa în fericire fiind atat de altfel fiecare, atât de diferiţi.

Nu înseamnă că nu iubim, poate cu și mai multă intensitate putem iubi câteodată.

..nu putem cântări însă la miligram iubirea.

Nu putem ghici cât miligram de iubire poţi tu iubi, cât miligram pot eu şi..hai să facem apoi împreună o medie și să o punem în balanţă pentru a sublinia nedreptăţile existente printre noi şi despre noi în relaţia noastră de cuplu.

Trebuie să înţelegem că ştim noi cumva să simţim cu adevărat dacă cel de lângă noi chiar ne iubeşte.
Cât ne iubește, nu-i cel mai important.

Suficient de cât trebuie şi de cât îi este necesar ne va iubi, pentru că până şi necesarul de iubire şi de fericire ne este diferit.

Dacă înţelegem lucrurile-astea, vom trăi mai liniştiţi şi mai fără neîncrederi exagerate şi mai fără incertitudini şi mai fără tristeţi în cuplul nostru.

Tocmai de aceea eu prefer să spun mereu că..

„..Ştiu că mă iubeşti. Mai ştiu şi că tu ştii că te iubesc! Nu trebuie să îmi răspunzi, stai liniştit!”

image

..asta fix azi am învățat să spun, nu mi-e vreo cutumă.
Șiii..vezi? Observi cum ți-am servit-o aici, în povestea mea de azi?
Ca și cum aș fi vreo înțeleaptă ciudat de matură de când s-a născut..!!!
Hahahahah..! Fix despre asta-i vorba!
Despre nuanțe! Nu-i totul alb sau negru pe lumea asta!
Iubit sau neiubit! Ascuțit sau rotund! Colțuros sau maleabil..

Depinde mult de unghiul în care ne surprinde lumina bună..ea ne ascunde cum trebuie defectele chipului, tot ea ne evidențiază cum trebuie și fotogenia sufletului.
Dacă ne există fotogenic în vreun unghi, doar astfel..!.evident!

 



Loading Facebook Comments ...

Lasă un răspuns