Ani din viață

Şi uite-aşa uşor ne trece viaţa. PamPam!
Zi după zi curg lunile, tot astfel ni se scurg şi anii, încetişor-încetişor apoi, ne trezim într-o zi bunici. De două ori.

Ei, şi?!?
Dar care-i problema, fraţilor, că ne trăim viaţa numărată-n zile, în luni şi-apoi în ani?
Nu aşa se-ntâmplă de când e lumea şi Pământul?!?

..btw, te-ai gândit vreodată la vorba asta bătrână, moştenită de pe la bătrânii noştri? Că nu-i tocmai în regulă?!?

De când e lumea şi Pământul ne strecurăm prin viaţă câte unul, câte altul..perpetuăm astfel cum trebuie specia umană, fără a o desprinde însă din nemurire.
De aceea probabil ne este dat să trăim un anumit număr de minute.
Darrr..avem şi-o parte bună, zic, sau tu n-o remarci și pe-asta?
Adunăm într-o viaţă de om atâtea trăiri şi atâtea etape parcurgem, şi atât de multe experienţe experimentăm, care ne înţelepţesc..încât, atât cât ne-a fost nouă hotărât să ne fie, ne-ar trebui să ne existe suficient.

image
Eu..cum să spun..uite! Eu spre exemplu, de-abia aştept să fiu bunică.
Nu-mi voi plânge adolescenţa neştiutoare, nu-mi voi lăcrima nici anii cei mai frumoşi ce mi-au trecut.
Întotdeauna am considerat că prezentul îmi este mult mai mişto decât zilele ce mi s-au dus.

De aceea nu trăiesc cu sentimentul că mă picur în vreo clepsidră, ci mai degrabă am senzaţia că mă adun din ce în ce mai bine; că mă strâng tot mai cum trebuie într-un ghemotoc de fire din ce în ce mai bine asortate într-o ţesătură ce mă reprezintă şi care mă și personalizează. Tot mai bine.

Citeste si...  Un Tot de Fericire

Măi, și pe de altă parte, niciodată nu am înţeles oamenii care-şi plâng vârsta în loc s-o bucure.
Care se stresează pentru faptul că le-a mai trecut un an.
Care nu sărbătoresc mai apoi anul respectiv, lasă să le treacă ziua de naştere neobservată, căci..”ce motive ar avea să bea un vin cu gheaţă într-un moment de tristeţe” cu prietenii?

Alcoolul oricum deprimă..poţi să şi ajungi alcoolic într-o bună zi dacă exagerezi cumva cu prea multe Cheers! de-astea, tot mereu dansante. ?

Ştii care-i singurul lucru ce-mi displace la câte unii mai maturi?
Că se cred înţelepţi.
Dau pilde, zici că au experimentat lumea asta toată de pe la-nceputurile ei, firește..!..hahahah!!

Uite, asta chiar sper să nu fac eu vreodată, dacă voi ajunge o bunicuţă cumsecade eu cândva, firește!
Aaa..stai! Nici să vorbesc prea des cu pisica nu mi-ar prea conveni!
Să nu mă creadă, naibii, fi’miu cumva..aah! nepotul, scuze..! cum c-aş fi luat-o razna în vreun sens necuvenit!
„C-aşa-s bătrânii, nici n-ai ce să le faci..! Așa sunt ei, de când e lumea şi pământul..! Un pic spre țăcă’..!”?

..ehh….!curând ne trece şi-anul ăsta!
Şi?
Chiar nu vă bucuraţi deloc?
Începe alt an, nou, nu se sfârşeşte lumea încă..mai ai și pân’ să devii bunicul enervant, ce-şi ţine pildele prin tolbă.
Hmm! Tolbă? Ce cuvânt vârstnic..nu ți se pare?!? ‘Oi fi îmbătrânit nițel și eu? Atât de repede??!?”?

Cheers! Curând după Anul cel Nou, urmează ziua mea!
Dau de băut!?

 



Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of