Idealul de bărbat

 

Ce zici, tu crezi că el există? Bărbatul ideal? Adică e ăla de-l pictam de mici, cu multă răbdare și cu grijă un pic cam prea exagerată în alegeri de culori de fond, extreeem de calde?!?
Este același, zici?!? din desenul de la grădiniță, prințul acela din poveste, pe care-l tot visam de pe la pubertate începând și mai apoi, în toate nopțile de iarnă când pe la gura sobei, la bunici, ațipeam mai într-o doară, obosite?!? Cuprinse de melancolie?!?

Tu cum spui? Crezi că ne trebuie să-l știm de mici copile?!? …pe cel ce ne va mângâia pe peste tot, ne va atinge goliciunea toată, subțire, mlădioasă, prin multele nopți văratice?!? Atunci când leent, ușor, o muzică înceată, blândă, se strecoară în surdină printre noi șiii. ..și curge valuri-valuri, fără vers, fără romanță, ci doar alunecă vioare pe după perdeaua mătăsoasă ce dansează-un vals rimat cu adierea vântului… …Vânt luminat de luna întrezărită-n semicerc de semilună?!?

E important să-l învățăm de mici cu totul?
Să credem în bărbatul ăsta… ideal?? Să îl pictăm??

Măi… ce să zic, aproape că mă pierdusem până și eu în visare, cu zâmbet atașat pe chip, cuprinsă de siropoșenia momentului descris atât de în amănunt pictat în tot detaliul..!!?

OMG!! Oooh My Good!!
Hahahaha!! …îmi place retoricul ăsta voit a fi atât de foaarte uluit… americănismul ăsta de pipiță… hahahaha!! Subliniază incandescent semiluna din noaptea aia… aceea când lumina tot cerul într-un fel anume. Nopțile toate… pfff …pardon!!
WOW!! Într-un fel atâât de spe-ci-al!

Șiii… lăsând gluma într-un colț, eu chiar cred în existența clipelor, a momentelor, a anilor, da! ce trec doar foarte special, cu iubire mereu multă.

Idealul de bărbat

Cred cu tărie!

Așa se-ntâmplă când iubești cu sufletul, cu mintea, cu gândul, cu tot ce-nsemni tu pe lumea asta.
Când iubești astfel și-atunci când ești iubită în aceleași sensuri și în aceleași înțelesuri iubite reciproc… atunci, da!! dansează tot cerul cu voi doi împreună, printre stele!!

Și… și luna toată va fi fascinată de câtă putere poate avea dragostea dintre doi oameni.
Atâta putere are, încât ea e ascunsă după colț, te urmărește din cealaltă parte a lumii, dar tu totuși o simți trăind pe lângă tine… îi mulțumești lunii atunci, pentru că-ți luminează dansul, vorbești cu ea, glumești amuzat bancuri, de parc-ar, fi într-adevăr, prezentă.
Așa se-ntâmplă, da!! Atât de mare este puterea iubirii, încât vezi luna pe cer dacă-ți dorești, deși strălucește soarele tot, în întreg el străluceşte!! pe peste tot!

Că-i miezul zilei, măi! Ori tu nu observi?!?

Citeste si...  Oglinda indispensabila

Bărbatul ideal, pe de altă parte, nu îl culegi doar din imagini și nu îl poți schița nici în cuvinte.
El e diferit pentru fiecare.
Bărbatul ideal, spre exemplu, pentru mine, este partenerul prieten, cald și afectuos, care mă alină în momente plânse înfundat, când nici nu realizez măcar câtă nevoie aș fi avut de un alin’.

E bărbatul căruia îi pasă de frigul meu. Care îmi schimbă anotimpul.

Bărbatul ideal te are goală în mijlocul palmei, dar nu-ți râde slăbiciunea, ba dimpotrivă!, o îmbracă în cuvinte frumoase în fața celorlalți. A tuturor.
Bărbatul ideal este acela despre care tu știi că-ți merită dragostea toată, iubirea necompromisă major, ci… hai să zicem, pe-alocuri!
„ Alocuri” înseamnă că nu-ți încalci principii, ci situații. Și nu mereu, doar câteodată.

Bărbatul meu cel ideal este cel care m-a deschis cu totul către el, cel care m-a învățat mulțimi de lucruri neștiute despre mine; și mi-a înșirat apoi grămadă, mi le-a trântit buluc grămadă, teanc… le-a aranjat apoi frumos, una după alta, una peste alta, calitățile mele toate mi le-a spus… hihihihi, plus încă vreo două-cinșpe-n plus, uite-așa, deodată, într-o zi oarecare, printre rânduri le-am citit, de altfel!! Pentru că el nu folosește cuvinte mari; dar eu sunt sigură că mă iubeste profund azi.
Iar eu îl iubesc și eu! Și mai mult!!
Atât de mult, încât dansez cu stelele Bolero-ul prin jurul Lunii… deși e doișpe dup’ amiază, iar soarele strălucește insistând lumină multă pe cerul albastru, plin de razele verii.
Îl iubesc atât de tare pe iubitul meu cel foarte-atât de ideal bărbat al meu… încât schimb ziua-n noapte și noaptea o transform în zi.
Îmi pasă rău dacă el simte pe-undeva vreo adiere doar ori sentiment de frig.
Atât de rău îmi pasă… încât reușesc atunci puteri nebănuite, pffffuuuuu… pfffuuuuu! Doar suflu o atingere, doar mișc un gând cu mângâiere șiii… gata!! Uită… a uitat de tot înghețul!!
Simte doar dansul nostru împreunat cu iz de stele ce înconjoară-n cerc… învârte luna!!

Bărbatul ideal nu face jurăminte eterne, căci nu-i boem, ci rațional.
Bărbatul ideal, doar el, te ajută să nu ai gânduri ce neliniștesc.
El îti zâmbește blând, calin și te îndeamnă să-ți faci planuri despre voi în liniște.
Căci el le scrie. Ori deja le-a și scris?!?

Bărbatul ideal există. Este bărbatul care te iubește. Pe veci, etern, întotdeauna.
Bărbatul tău pereche. Perechea ta de suflet.
Pentru care doar tu ești, doar numa’ tu poți fi femeia ideală!

 



Loading Facebook Comments ...

Lasă un răspuns