Femei frumoase

Îmi plac la nebunie femeile ce știu perfect și cu adevărat ce vor!
Acelea care sunt în stare să renunțe nefericirea, pe care ajunseseră, într-un final, s-o și cerșească, considerând-o cum
că le-ar fi fericire..! Femeile ce reușesc să-mpingă departe gândurile triste ce doar le lăcrimau cam des.
Și tot mai des mereu, repetitiv. Le învârteau în cerc.

Trăim supărate pe noi, trăim considerându-ne eşec dacă ni se-ntâmplă un divorţ prin viaţă.

Foarte greşită abordare, dragele mele!!

 

O femeie frumoasă, o femeie care va atrage întotdeauna privirile toate, indiferent de vârsta numărată-n ani, pe care nu o resimte însă și in suflet, ea este..! Femeia puternică..!!..femeia ce şi-a exersat zâmbetul până când şi l-a însuşit cu totul, până ce i-a devenit al ei.
Și-i e firesc de-acum.

Cine-ţi numără până la urmă vârsta sufletului?
Căci sufletul nici n-are vârstă, nu se cocoşează odată cu trecerea timpului.
Şi de aceea îţi şi spun că esenţial îţi este să nu-l ţii aplecat..!
O femeie puternică ştie întotdeauna că poate duce pân’ la capăt orice năzbâtie şi-a pus în cap. Orice îşi va propune, ea va reuşi!!

Chiar şi-un divorţ!!

Doar nu se rupe cerul în mii de bucăţele mici, dacă s-a hotărât o despărţire..!

Ce zici?? Cuum?! Bucăţi de senin ți se fărâmă în cioburi înnorate?? Și asta doar pentru că el strânge bagajul, îl umple ochi cu amintiri frumoase despre voi..și il aruncă repede prin lume, pentru că altfel nu ar putea fi liber să plece mai departe, și să-şi adune altele, cum și-ar dori??! Alte amintiri frumoase, noi?!?
Dar cu altcineva?

Fii serioasă, draga mea!!

De ce nu strângi mai bine tu, și tot într-o valiză, da, trăiri triste despre voi, acelea ce s-au întâmplat frecvent şi tot mereu în multe zile, ce..de fapt au adunat ani mulți..! Grămezi de ani..!. ani mulți au trecut de când ai uitat culoarea zâmbetului, ce-ţi înfloreşte doar în amintiri..!

Mă-nşel?? Hmmm..!..Zici?!?
…nu realizezi că n-ai avut fericire pe lângă tine de ceva vreme??
De-atunci de când el a făcut el  bagajul cu amintiri frumoase dintre voi, le-a aruncat de-a valma, înghesuindu-le in geamantanul cel mai mic,  l-a-nchis apoi cu lacăt..l-a strecurat hoțește afară din viața voastră?!?

..și l-a aruncat pe tobogan, la ghenă, în secret?!?
Măcar nu l-a aruncat de pe pod, în Dâmbovița, că tot era aici, aproape. I-a dat drumul pe unde știa că nu va fi găsit niciodată.

A fost mai simplu așa.

De ce plângi şi te tot plângi, femeie?!?
Nu înţeleg de ce nu râzi în hohote pentru că ai scăpat din lanţuri, că te-ai eliberat din lacrimi şi din singurătate.
Trăită-n doi!
Offf!! Nici măcar nu realizezi cât eşti de frumoasă! Nu-ţi dai seama, cât de frumoasă eşti când radiezi speranţa! Când simţi viaţa, draga mea, că-ţi revine şi-ţi respiră cum trebuie, nu tremurând mereu doar cu suspine!!

Măi!! Dar ştii ceva? Uite, îţi mai spun încă ceva..!!

Tuuu..tu ești puternică! Ai câştigat o luptă! Ai câştigat războiul tot, observi??
Te-ai rupt, ai reuşit să te ridici de jos şi să spui că „…DAAA!! M-am hotărât să plec!! Am decis ca, de astăzi înainte începând, să-mi dau voie să trăiesc din nou. Să-mi trăiesc viaţa din nou, nu să mă las târâtă-ncet de ea.
Șii..de aceea, dragule ce mi-ai fost tu mie drag, mi-ai fost, că nu-mi mai eşti..! Tu du-te..! Aleargă ..! Fugi departe, cât mai departe de mine!
Pentru că eu vreau să divorţez! Nu mai ai loc în singuratatea noastră ..! Vreau să respir și eu senin, nu vreau să mă mai las mereu spălată, tot mereu, de ploaie înnorată. Să fărâm cerul tot în bucățele..!”

Citeste si...  Goală

Cum ţi se pare ce-ţi spun eu? M-auzi cât de fericită eşti?
Femeie, tu te-ai născut puternică!! Tu poţi, tu vrei, tu ai decis să nu trăieşti eşec. Eşecul ăsta pe care îl tot vânturi de colo-colo, în loc să-l renunţi.
Eşec nu e divorţul, draga mea! Eşec ar fi să n-ai curajul să-l renunţi!

Eu aşa am făcut. Cândva m-am ridicat de jos …întâi în brânci, ce-i drept!! apoi am reuşit să mă ridic şi în genunchi..şiii, nu ştiu cum, deodată..! hoop-așa!!! m-am trezit în picioare şi m-am privit în oglindă, toată.
De sus în jos. De jos în sus.

„Ce frumoasă sunt!!”..mi-am zis eu mie atunci, observându-mă destul de-atent şi obiectiv..!!
M-am văzut în sfârşit frumoasă după ce de-atâţia ani, vedeam urâtul, doar neputința, când mă uitam spre mine, neglijent.

Când m-am simţit însă frumoasă, atunci mi-am dat seama că am putere să renunţ urâtul definiv…că am putere s-o iau de la capăt, cu speranţă!!
Fără teama singurătăţii..în care mă scăldăm de ceva vreme, de ceva ani chiar, deşi…
..heiii..! Nu-mi dau seama dacă mă asculți tu incă…!! M-auzi, măi?
Ziceam că deşi trăiam în doi, eu eram singură. Trăiam singură. Doar eu cu mine.

..şi-atunci, în sfârșit, am hotărât să divorţez!! Fără teamă, am decis separarea definitivă de singurătatea noastră.
Păi ce pierdeam?!? Nimic.
Eram singură oricum demult.

Deci?!? Ia zi şi tu repede, hai..! zi-mi..! Ce-ai decis?!?

Să fii puternică?!? Să fii frumoasă iar??
Să fii cum vrei doar tu să fii??
Sau să trăieşti mereu pe brânci?!? Cu ochii-n jos?? Cu privirea în pământ?? Cu teamă de eşec? Pe care-acum îl ai, deşi tu crezi că dacă decizi să pleci, să te eliberezi de tot, abia atunci îl vei trăi?!?

Gândeşte-te bine! Cântăreşte!! Nu mă grăbesc, aştept să-mi dai răspunsul doar atunci când vei fi pregătită să îl dai cum trebuie..!!

Probabil când va pleca soţul tău, din nou..! Cu siguranţă luni??.. ori marţi, nu??
Ce ţi-a zis?? Când are iarăşi treburi importante?? Care necesită iar şi din nou, o altă delegaţie??

Ştii ce observ? Am remarcat că cele mai scurte delegaţii, îi sunt de fapt acasă..! Când îţi adoarme obosit, mort şi mahmur..când nici n-apuci să îi desfaci bagajul că a şi adormit, sărăcuţul!! E taare obosit!
Iar tu? Tu ce faci tu, atunci? Plângi în pernă, nu-i aşa?? Căci mâine dimineaţă, pleacă din nou prin ţară.
Altă săptămână, altă delegaţie, cu altă treabă!

Eşti o femeie frumoasă şi puternică!!
Aşa cred și-aşa te și simt. Chiar așa, da!!
De-aia şi ştiu că ai hotărât, ai decis să te ridici în picioare.
Să te priveşti în oglindă. Să-ţi placă femeia pe care-o vezi.

Femeia puternică. Femeia frumoasă!! Femeia care eşti tu de fapt!! Femeia pe care ţi-ai ascuns-o de-atâta timp. Pe care ai uitat s-o trăiești!
Tu..!! Cu libertate de a te privi stând drept în picioare în oglindă!
Oglinda ce a fost a voastră, da!! Dar ieri.
Pentru că azi?? E spartă toată. E ciobită-n bucățele mici senine.
De azi ești numa’ tu și cerul tot senin..!!



Loading Facebook Comments ...

Lasă un răspuns